Despre Harlau

Harlau – scurt istoric

Harlaul a avut un rol deosebit in zbuciumata istorie a Moldovei, rol ce il atesta documentele si evenimentele legate de acest frumos si stravechi plai romanesc.

Aici se afle de la 1 mai 1384 Curtea Doamnei Margareta Musat, Mama domnitorului Petru  I Musat; aceasta este prima atestare documentara a Harlaului.Importanta sa a crescut mult in vremea lui Stefan cel Mare si Sfant, care la 1486 reface din temelii curtea palatului domnesc, iar sase ani mai tarziu, in 1492, ii adauga o adevarata bijuterie arhitectonica-Biserica Sf. Gheorghe- primul monument istoric cu un fastuos decor pictat in exterior  pe vremea lui Petru Rares.

La 12 iulie 1499, Stefan incheie tratate de pace  cu polonii si le semneaza, alaturi de regele Ioan Albert, la Harlau, ceea ce dovedeste atat consacrarea victoriilor pe campurile de lupta ale marelui voiedod, un adevarat triumf diplomatic, cat si dezvoltarea deosebita a targului in acea perioada. Ilustrul fiu a lui Stefan, Petru Rares este proclamat domn de Harlau de catre Sfatul Tarii Moldovei.

In timpul domniei lui Radu Mihnea, Harlaul devine chiar oras resedinta domneasca, aici gasindu-si sfarsitul, in ianuarie 1626,insusi domnitorul.

Harlaul are o istorie zbuciumata, fiind deseori distrus de-a lungul veacurilor, fie de tatari, fie de cazaci, poloni sau alte neamuri.Deasemenea, el a fost si centrul unor rascoale si miscari taranesti, cum au fost cele din 1831, 1907.

In anul1950, urmare a copierii modelului sovietic de administratie, Harlaul devine resedinta unui raion cu 18 comune din cadrul regiunii Iasi, dar pierde statutul de oras, redobandindu-l in anul1968, cand noua impartire administrativ-teritoriala, mai apropiata de traditii il arondeaza la judetul Iasi.

Dezvoltarea economica a orasului a permis realizarea sau pastrarea unor obiective de interes turistic.Astfel, pe langa cele enumerate mai sus , Biserica “Sf.Gheorghe” si Curtea Domneasca  gasim aici si Biserica “Sf. M.MC.Dimitrie” ctitorita de Petru Rares in anul 1542, precum si Muzelu de istorie si etnografie, adapostit de Casa descendentilor logofatului Tautu, care marcheaza principalele monumente  din istoria tarii si pastreza piese si obiecte de partimoniu descoperite in anul 1600.

Harlaul, situat la 29 km de Tg. Frumos si 49 km de Botosani , pe DE58, are o suprafata de 3511 ha din care 525 ha intravilan,3178 gospodarii cu 11756 locuitori.

Harlaul in documente

“Iubite cetitorule”, aceasta bibliografie se poate transforma intr-o fereastra deschisa brusc inspre trupul adevarat si chinuit al memoriei noastre, lasand sa se reverse asupra lui un suvoi proaspat de lumina. Aceasta este, cred, si menirea noastra, a bibliotecarilor.
Intr-un eseu, Octavian Paler scria aceste randuri, care pot fi considerate motto pentru orice lucrare de acest tip :
’’__ Ti-ai iubit insula, Ulise ?
__ Nu numai despre dragoste e vorba, ci despre ceva mult mai complicat. S-o numesc ordinea mea interioara.Sa nu uit cine sunt si ce este in mine statornic. Nu exista libertate in afara memoriei. Si nici fericire. ’’

HARLAUL IN :

1. Literatura

AGRIGOROAIE, Elidia. Drunuri iesene. Bucuresti, Ed. Sport –Turism, 1982
AGARBICEANU, Ion. Opere 14. Vremuri si oameni.Buc. Minerva, 1989
ALECSANDRI, Vasile. Comedii(Farmazonul din Harlau). Buc. Minerva, 1984
ALECSANDRI, V. Despot –Voda. Chisinau, Litera, 1997
ASACHI, Gheorghe. Petru Rares. Buc., Ed. Militara, 1970
COJOCARU, Nicolae. Stefan cel Mare si Sfant. Legende.Buc.,Ed. Edilis, 1992
COSTIN, Miron. Opere. Buc.,Espla, 1958
GANE, C. Trecute vieti de doamne si domnite.Chisinau, Universitas,1991
GRIGORAS, Nicolae. Moldova lui Stefan cel Mare. Iasi, Junimea
ILISEI, Grigore. Fotograme. Bucuresti, Ed. Eminescu, 1985
IORGA, Nicolae. Privelisti din tara. Buc., Ed. Pentru turism, 1974
LESNEA, George. Poeme. Iasi, Ed. Junimea, 1977
MUSCALU, Ion. Osanda si izbanda. Iasi, Ed. Danaster, 2007
NECULCE, Ion. Letopisetul Tarii Moldovei si O sama de cuvinte.Buc. Ed. Minerva,1986
NEGRUZZI, Constantin. Alexandru Lapusneanu. Buc. Ed. Minerva,
SADOVEANU, Mihail.Pacat boieresc(Mergand spre Harlau).Galati, Porto –Franco, 1994
SADOVEANU, Mihail. Fratii Jderi. Buc.
SADOVEANU, Mihail. Viata lui Stefan cel Mare. Buc.Ed. Mondero, 1992
SADOVEANU, Mihail. Vremuri de bejenie.Nunta domnitei Ruxanda. Buc.Minerva,1997
SERBANESCU, Virginia. La curtile Harlaului.Buc. Ed. Militara, 1977
URECHE, Grigore. Letopisetul Tarii Moldovei
ZACIU, Mircea. Ion Agarbiceanu. 100ani de la nastere

2. Monografii si tratate

ADUMITRACESEI, Ion ; NICULESCU, N. Echilibrul dezvoltarii teritoriale. Iasi, Junimea, 1987
BERCUS, C. I.Pagini din trecutul medicinei romanesti.Buc. Ed. Medicala, 1981
BERZA, M. Cultura moldobeneasca in timpul lui Stefan cel mare. Buc.Ed. Academiei RPR, 1964
BIRSANESCU, Stefan.”Schola latina” de la Cotnari.biblioteca de curte si proiectul de academie a lui despot voda.Bucuresti, 1957.
BOTEZ, C; PRICOP, A. Traditii ale ospitalitatii romanesti.Buc.ED. Sport-Turism, 1989
CAROL, Iancu. Evreii din Romania(1866-1919) de la excludere la emancipare. Buc., Ed. Hasefer,1996
CAROL, Iancu. Permanente si rupture in istoria evreilor din Romania(sec.XIX-XX). Buc., Hasefer, 2006
CIOBANU, Veniamin. Tarile Romane si Polonia secolele XIV- XVI. Buc.,Academiei RSR, 1985
COMARNESCU, P. Indreptar artistic al monumentelor din nordul Moldovei.Buc.,1962
CONSTITUIREA statelor feudale romanesti. Buc., Academiei RSR,1980
CORBU, C. Rolul taranimii in istoria Romaniei.Buc.,Stiintifica si enciclopedica, 1982
COTEA, Valeriu. Podgoria Cotnari.Ed. Academiei romane, 2010
CRONICA Ghiculestilor.Istoria Moldovei intre anii 1659-1754.Buc., Academiei RSR, 1965
CUPSA, Ion. Stefan cel Mare.Buc., Militara, 1974
DELIMITAREA municipiului Iasi,a oraselor si a comunelor din judetul Iasi.Iasi,1968
DUZINCHEVICI, Gh. Stefan cel Mare si epoca sa.Buc., Politica,1973
ERBICEANU, C. Istoria Mitropoliei Moldovei si Sucevei, a catedralei mitropolitane din Iasi.Buc. 1983
GIURASCU, C.C. Istoria romanilor. Buc.
GIURASCU, C.C. Tirguri sau orase si cetati moldovenesti din sec…Buc.Academiei,1967
IASI./ album editat sub egida consiliului Judetean Iasi, in colaborare cu Muzeul Literaturii Romane si Casa de presa si editura « Cronica ».Iasi. Cronica,1994
IONESCU, Grigore. Istoria arhitecturii in Romania vol 1. Buc. Academiei, 1963
IORGA, Nicolae. Inscriptii din bisericile din Romania.vol 2. Bucuresti, 1908
IORGA, Nicolae. Istoria lui Stefan cel Mare. Bucuresti.Minerva,1978
IORGA, Nicolae. Istoria romanilor in chipuri si icoane.Buc.,Humanitas, 1992
IORGA, Nicolae. Istoria romanilor prin calatorii
ISTORIA artelor plastice in Romania,1966
ISTORIA Romaniei. Buc., Academiei, 1962
JUDETELE Romaniei socialiste. Buc. Politica, 1969
LISMAN, Vasile. Hirlau. Monografie , Iasi, 1962
MANDRUT, Octavian. Geografia Romaniei. Buc., Coresi. 1993
MIFTODE, Vasile. Migratiile si dezvoltarea urbana. Iasi, Junimea, 1978
MONUMENTE din municipiul si judetul Iasi.Ghid bibliografic. Iasi, Biblioteca Municipala Iasi, 1969
NEAGOE, Manole. Stefan cel Mare. BUC., Albatros, 1974
PANAITESCU, P.P. Introducere la istoria culturii romanesti. Buc., Stiintifica, 1969
PAPACOSTEA, Serban. Stefan cel Mare , domn al Moldovei:1457-1504.Buc., Ed.Enciclopedica, 1990
PODISUL Moldovei. Natura, om, economie. Buc., Stiintifica si enciclopedica ,1980
SCURTA istorie a artelor plastice in RPR.Buc., Academiei, 1957
SANDRU, Neculai. Sub zodiac zimbrului. Buc. Albatros, 1976
SIMANSCHI, Leon. Buc., Academiei RSR
TALPALARU, Valentin.Academia de la Suceava si Schola latina de la Cotnari.Iasi, Opera Magna, 2010.
TODIRAS, Alexandru -Dan. Orasul Harlau. Ghid turistic.Iasi. Ed. A.D.Todiras,1994
UNGUREANU, Al. Orasele din Moldova.Buc., ACademiei RSR, 1980
UNGUREANU, Gh.;ANGHEL, Gh., BOTEZ, Const. Cronica Cotnarilor, Bucuresti,1971
VATASEANU, Virgil. Istoria artei feudale in tarile romane. Buc., Academiei, 1959
ZAHARIA, N.; PETRESCU-DOMBOVITA, M.;ZAHARIA, Em.Asezari din Moldova.Buc., Ed. Academiei, 1970

3. Dictionare

CONSTANTINESCU, I. Romania de la A la Z. Buc.,Ed. Stadion, 1970
OBREJA, Al. Dictionar geografic al judetului Iasi.Iasi, junimea, 1979
ZAVADSCHI, Iurie. Dictionar de istorie medie a Moldovei.Chisinau, Museum, 1995

Monumente istorice din Harlau

MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR
INSTITUTUL NAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE din HARLAU

Nr.crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare

1398 IS-II-m-B-04167 Spitalul vechi oraş HÂRLĂU Str. Bogdan Vodă 14 1858 125
1399 IS-II-m-B-04168 Casa de cultură oraş HÂRLĂU Str. Doja Gheorghe 3 înc. sec. XIX
1400 IS-II-m-B-04169 Casa Grigoriu oraş HÂRLĂU Str. Eminescu Mihai 14 înc. sec. XIX
1401 IS-II-m-B-04170 Paraclisul caselor Ghica oraş HÂRLĂU Str. Eternităţii 8 prima jum. a sec. XIX
1402 IS-II-m-B-04171 Casa Zoltman, azi Primăria oraş HÂRLĂU Str. Muşatinilor 1 înc. sec. XIX
1403 IS-II-m-B-04172 Casa parohială a bisericii “Sf. Dumitru” oraş HÂRLĂU Str. Petru Rareş 8 înc. sec. XIX
1404 IS-II-m-A-04173 Biserica “Sf. Dumitru” oraş HÂRLĂU Str. Ştefan cel Mare 9 cca. 1535
1405 IS-II-m-B-04174 Şcoală oraş HÂRLĂU Str. Ştefan cel Mare 34 înc. sec. XX
1406 IS-II-m-B-04175 Biserica “Sf. Nicolae” oraş HÂRLĂU Str. Ştefan cel Mare 44 1848
1407 IS-II-m-B-04176 Casa Tăutu, azi Muzeul de Istorie oraş HÂRLĂU Str. Tăutu Logofăt 7 sec. XVII – XVIII
1408 IS-II-m-B-04177 Casa parohială a bisericii “Sf. Gheorghe” oraş HÂRLĂU Str. Tăutu Logofăt 14 sf. sec. XIX
1409 IS-II-a-A-04178 Ansamblul curţii domneşti oraş HÂRLĂU Str. Tăutu Logofăt 16 sec. XIV – XVII
1410 IS-II-m-A-04178.01 Biserica “Sf. Gheorghe” oraş HÂRLĂU Str. Tăutu Logofăt 16 1492
1411 IS-II-m-A-04178.02 Ruinele curţii domneşti oraş HÂRLĂU Str. Tăutu Logofăt 16 1384, reclădită 1486 si 1624.

sursa:http://www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/iasi.pdf

Personalitati

din Harlau

PETRU RARES (n. 1483 la Harlau – d. 3 septembrie 1546) a fost domnitor al Moldovei de două ori:20 ianuarie 1527 – 18 septembrie 1538 și 19 februarie 1541 – 3 septembrie 1546.
Documentele si cronicile arata ca doar despre unul singur dintre fiii lui Stefan Voda se poate afirma, în mod cert, ca s-a nascut în afara casatoriei: Petru Rares. Mama sa era o Maria, devenita apoi sotia unui Rares, târgovet din Hârlau. Dupa o veche traditie, ea ar fi fost din neamul boierilor Cernat, stapâni de pe la 1448 ai lacului Brates, de lânga Galati (Magazin istoric, nr. 3/1977). Aceasta ar explica preocuparea pentru negotul cu peste, în care fusese implicat Petru Rares, înainte de a urca pe tron. Iata cum suna panegiricul lui Macarie, referitor la comanditarul cronicii sale: „ Minunat si în acelasi timp a fost împobobit cu cununa domniei […] si acesta era una din odraslele vesnic pomenitului Stefan, ascuns ca odinioara lumina sub obroc, care a fost înaltat la scaunul domniei cu cinste, dupa sfatul obstesc, si sfintit cu untdelemnul binecuvântarii, cu mâna celui pe care l-am pomenit mai înainte [mitropolitul Teoctist], ca l-a uns si pe nepotul sau”. Cronica munteneasca a lui Radu Popescu relateaza si ea ca „la moartea lui Stefanita Voda, vrând boierii sa puna domn care sa fie din samânta domneasca, au iesit unul de au auzit din gura mitropolitului ce sa pristavise mai înainte, ca Patru Majarul de la Hârlau iaste fecior lui Stefan voda, care iaste facut din muerea unui târgovet den Hârlaurce l-au chemat Rares. Pe acesta adeverindu-l fecior de domn, l-au ridicat cu totii domn” .
Pe plan bisericesc și artistic, a continuat tradiția moștenită de la Ștefan cel Mare. Ajutat de soția sa, Elena Doamna, a ridicat sau a reparat mai multe biserici: Mănăstirea Probota (sau Pobrata) (1530), Biserica Adormirea Maicii Domnului din Baia (1532), Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău, Mănăstirea Moldovița (1537), Mănăstirea Humor (1535), Botoșani, Târgu Frumos sau Roman.

BEJAN, DIMITRIE-preot, poet si prozator
Părintele Dimitrie Bejan s-a născut pe 26 octombrie 1909, la Harlău – Iaşi. A urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox Veniamin Costache din Iaşi, apoi Facultatatea de Teologie şi, în paralel, Facultatea de Istorie din Bucureşti. A avut astfel parte de mari dascăli, ca Nichifor Crainic şi Nicolae Iorga. După absolvirea celor două facultăţi, a avut burse de studii postuniversitare la Ierusalim şi Atena. La întoarcere, a devenit asistent universitar la catedra lui Nicolae Iorga şi, în acelaşi timp, a predat istoria la Liceul de fete „Carmen Silva” din Bucureşti.
Dornic de o mai bună cunoaştere a poporului român, s-a înscris în echipele de cercetare sociologică ale profesorului Dimitrie Gusti, împreună cu care a mers în Basarabia.
La începutul celui de-al doilea războli mondial, părintele Dimitrie Bejan s-a înrolat în armată, ca preot militar, cu gradul de maior. Şi s-a întors în Basarabia, de această dată pentru a-i apăra pe românii de acolo. Căzut prizonier la ruşi, în 1943, a fost deportat în Siberia, la Oranki. Toţi ofiţerii români şi germani prinşi de ruşi au fost trimişi la Oranki, într-o fostă mănăstire ortodoxă transformată în închisoare. După cinci ani de detenţie, a fost judecat de un tribunal militar moscovit şi condamnat la moarte, pentru că a susţinut că Basarabia este pământ românesc.
Părintele Dimitrie a contestat sentinţa şi a cerut să i se acorde dreptul de a fi judecat de un tribunal din ţara natală. Surprinzător, ruşii, altminteri deloc sensibili la drepturile omului, l-au repatriat. În documentele însoţitoare ale deţinutului, ruşii atrăgeau atenţia autorităţilor române să fie vigilente cu părintele Dimitrie, pentru că „are mare putere de convingere, fiind un mare duşman al comunismului”. Tribunalul militar din Bucureşti l-a condamnat la detenţie pe viaţă. A fost eliberat de la Aiud pe 23 august 1964, cu decretul de amnistie generală, după 25 de ani de închisoare. A suferit în lagărele şi închisorile Jilava, Văcăreşti, Aiud, Canal, Minele Cavnic (1948 – 1956), Bărăgan, Răchitoasa.
În detenţie, s-a împrietenit cu cîţiva din marii noştri intelectuali interbelici închişi: Nichifor Crainic, Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Paul Zafiropol şi cu părinţi duhovniceşti ca Benedict Ghiu, Arsenie Papacioc şi Dumitru Stăniloae.
După eliberare, autorităţile au încercat să-l cîştige de partea lor şi i-au oferit o parohie la Ghindăoani – Neamt, unde a stat însă numai cinci ani. Comuniştii, furioşi că rămîne ferm în crezul său naţionalist şi creştin, au încercat să-l otrăvească în cîteva rînduri şi, în cele din urmă, i-au organizat un simulacru de proces, în urma căruia i s-a interzis să mai slujească şi a fost arestat la domiciliu (la Harlău) pînă în decembrie 1989. Sfinţia sa a continuat să primească vizite şi a dat astfel multora cuvinte de folos.
În noaptea de 22 decembrie 1989, părintele face un act pilduitor: îl salvează de la linşaj pe securistul care îl păzea.
După revoluţie, părintele Dimitrie şi-a continuat mărturisirea cu un mai mare patos şi pe mulţi i-a adus la calea credinţei. În timpul vieţii i-au apărut volumul Bucuriile suferinţei, iar postum, cărţile: Oranki. Amintiri din captivitate, Viforniţa cea mare, Hotarul cu cetăţi, Satul Blestemat şi Simple povestiri.
S-a mutat la cele veşnice pe 21 septembrie 1995, lăsînd cu limbă de moarte să nu se rostească discursuri la catafalcul său şi să nu i se pună flori pe mormânt. O ultimă dovadă de smerenie.

BOZ, LUCIAN – critic literar, eseist, poet și traducător.
Lucian Boz (1908 Hîrlău, Iași – iunie 2002, Australia) Unul din reprezentanții de seamă ai Generației 1927. A urmat Facultatea de Drept din Bucuresti, obtinând licenta în 1934, apoi un an de doctorat economic la École Pratique de Hautes-Etudes (Sorbone) în 1938-1939.
A publicat un volum Eminescu – Încercare criticã, Editura „Slava” Bucuresti 1932, Cartea cu poeti, Editura „Vremea” 1935, Franta 1938-1944, Editura „Cartea Româneascã”, 1945 Masca lui Eminescu, editura autorului, Sydney 1979, Moartea abstractã si alte nuvele, editura autorului, Sydey, 1980 O sãptãmâna a poeziei, editura autorului, Sydey, 1981. A publicat ani de-a rândul în revista românã din Hawaii: ,,Mele“. A publicat eseuri si cronici literare în publicatii australiene: The Sydey Morning Herald, The Australian, The Bulletin.

CANIANU, MIHAIL– folclorist, traducător şi publicist
Mihail Canianu (n. 1867, Hârlău, judeţul Iaşi – 28 septembrie 1933, Bucureşti). Si-a început educatia în oraşul natal şi a desăvârşit-o, probabil, la Iaşi, unde pare să fi urmat cursurile gimnaziale şi ale unei facultăţi, devenind în cele din urmă profesor. A abordat cu îndrăzneală, dar şi cu o anume competenţă, domenii de activitate diverse.
A scos, împreună cu l.A. Candrea şi alţi colaboratori, dicţionarele geografice ale judeţelor Dolj şi Putna, lucrări premiate de Societatea Geografică Română în anii 1896-1897. Lui C. Dobrogeanu-Gherea, I.L. Caragiale şi G.I. Ionnescu-Gion le-a consacrat, în paginile „Familiei” din 1892, scurte medalioane literare. Tot în acelaşi an îi apare în „Lumea ilustrată” o scriere în proză, cu intenţii moralizatoare (Două căsnicii).
Preocuparea de căpetenie a lui Canianu rămâne culegerea şi studierea folclorului. Din satele limitrofe Hârlăului – Bădeni, Scobinţi, Sagavia, Deleni, Pârcovaci, Cepleniţa -, dar şi din târgul natal, prea puţin urbanizat la acea dată, el adună şi întocmeşte o valoroasă colecţie de poezii populare, prin publicarea căreia îşi va asigura un loc de frunte între cercetătorii folclorului românesc de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Colecţia de folclor, cea dintâi la noi în care poeziile populare sunt tipărite în forma lor autentică, a fost primită elogios încă de la apariţie. I. Bianu, G.I. Ionnescu-Gion, A.D. Xenopol au subliniat importanţa culegerii „întocmai cum se zic” a producţiilor folcloristice şi a publicării lor nealterate. Transcriind fonetic textele culese, Canianu se încadra unei direcţii noi în domeniu, lucrarea sa fiind luată drept model mai multe decenii de-a rândul.
Sub înrâurirea lui B.P. Hasdeu, Canianu a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul şi Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec.
Opera
Studii şi culegeri de folclor românesc, ediţie îngrijită de Al. Dobre şi Mihai M. Robea, prefaţă de Dan Horia Mazilu, Bucureşti, 1999.
Culegeri
Poezii populare. Doine. Culese şi publicate întocmai cum se zic, Iaşi, 1888; ediţia Iaşi, 1893.
Traduceri
Max Nordau, Minciunile convenţionale ale civilizaţiunii noastre, Bucureşti, Socec, 1895;
F.M. Dostoievski, Crimă şi pedeapsă (Raskolnikoff), I-II, Bucureşti, 1899-1902;
Lessing, J.P. Hebel, Herder, A.E. Brehm, G.A. Burger, Jacob şi Wilhelm Grimm, Fr. Schiller, B. Auerbach, H. Heine, J.W. Goethe, W. Hauff, A. Schopenhauer, Fr. Gerstacker, A. Masius, W. Ortel, K.H. Kaspari, H. Keck, J.G. Fichte, A. von Chamisso, G. Freytag, H. Sudermann, L. Buchner, Fr. A. Krummacher, Fr. Nietzsche, H. von Kleist, Max Nordau, I. Kant, Ernst von Wildenbruch, H. Zschokke, W. von Kotzebue, B. Spinoza, în Crestomaţie. Bucăţi alese din autori germani, Bucureşti, 1901;
H. Sienkiewicz, Quo Vadis, Bucureşti.

CARP, HORIA – jurnalist, scriitor, traducător, şi politician
Horia, Carp s- a născut în Hârlău in anul 1869 , , unde a primit educaţia elementară, apoi a urmat liceul în Botoşani . Continua studiile la Facultatea de Medicină din Iaşi .
Carp, publicat pentru prima dată piesa lui, nuvela “Sfântul Nicolae”, în anul 1891 în Ilustraţiunea Română..
Operă literară lui Carp a subliniat vietii evreiesti din România, în special viaţa celor săraci şi umili.
Opera literara : Sbucium ,Gânduri fărâmate , Povestea unui bătrân cuminte ,Suflete obosite , Avram slăbănogul ,Tauba sacagiu ,Din vremuri de urgie ,s.a.
El a fost arestat şi torturat în timpul rebeliunii Gărzii de Fier (21-23 ianuarie 1941), dar a reuşit în emigrarea în Palestina.In anul 1943 se stinge din viata si este îngropat în Kfar Barukh .

DAVIDOGLU, MIHAIL– dramaturg
S-a nascut in data 11 noiembrie la Harlau.Urmeaza studiile liceale la Galati, cu sustinerea bacalaureatului in 1929 si facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti (1929-1935).Functioneaza ca invatator si profesor de limbi clasice.
Debutul in dramaturgie si-l face in 1947 cu Omul din Ceatal, publicand apoi Flacaul de pe Ceanul Mare (1948), Steagul celor de pe munte (1948), Minerii (1949), Nemaipomenita furtuna (1957), Cetatea de foc (1950), Orasul in flacarii (1955), Horia (1956), Doua fete si o comoara (1965), Soimul (1958), Tunelul (1969), apoi trilogia dramatica Neamul Arjoca (1972), Platforma magica (1973), Maicuta (1981), alte schite si drame jucate pe diferite scene din tara.
Este laureat al Premiului de Stat.
Se stinge din viata in data de 17 august 1987 la Bucuresti

CONSTANTIN, FEDELESS- profesor al Universitãtii din Iasi,
(1877 Harlau-1958), doctor în filosofie al Universitãtii din Munchen.

GANDRABURA, EMANOIL -geochimist, profesor la Universitatea din Iasi, apreciat prin studiile de specialitate realizate si prin cursurile publicate.

IANCU, CAROL– istoric, doctor in litere si in stiinte umaniste
Carol Iancu s-a născutin 1946 într-o familie de evrei din Hârlău.Si-a făcut studiile școlare elementare și liceale la Harlau(în afară de o scurtă perioadă la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia) și și-a dat bacalaureatul la liceul „Costache Negruzzi” din Iași. În 1963 a emigrat din România în Israel și a studiat la Universitatea Ebraică din Ierusalim, unde a obținut titlui de master cu „magna cum laude” și apoi în Franța, la universitatea Aix-en Provence, unde a devenit doctor în litere și în științe umaniste; El este profesor de istorie contemporană la Universitatea Paul Valéry Montpellier 3, de asemenea director al „Centrului de studii și cercetări evreiești” din Montpellier. Îndeplinește și funcțiile de președinte al Amicalei Jules Isaac și de co – președinte al Asociației pentru înțelegere iudeo-creștină în Franța[1].Carol Iancu este doctor „honoris causa” al Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Lucrări :
Alexandru Safran. O viata de lupta, o raza de lumina, Emanciparea evreilor din Romania (1913 – 1919),Permanente si rupturi in istoria evreilor din Romania (secolele XIX – XX),Miturile fondatoare ale antisemitismului – din antichitate pana in zilele noastre,Bleichroder si Cremieux, Evreii din Romania 1866-1919 – De la excludere la emancipare, Miturile fundamentale.

LANDAU, MICHEL– jurist ,om politic, publicist și autor.
Michel Landau (n. 7 ianuarie 1895 la Harlau— d. 1976) Stabilit în Palestina, ulterior în Israel
Cărți și articole
„Noua politică economică – Ierusalim, 1953;Lupta vieții mele;Farmecul numerelor; Yehuda Ariel (L.Gold) – la al zecelea an dupa moarte ;„Ayarati Hârlău” („Monografie sentimentală, Orășelul meu, Hârlău”)

LEAHU, GHEORGHE-artist emerit, actor si director vreme îndelungatã al Teatrului National Matei Millo din Timisoara.

LISMAN, VASILE– prozator
S-a nascut pe 17 decembrie 1897 la Harlau.Studiaza la Liceul A.T. Laurian din Botosani, Scoala Normala V. Lupu din Iasi, Scoala militara de ofiteri din Roman, Cursuri de specializare la Limba romana si Stiintele naturii.Invatator(1921-1948), profesor la Liceul din Harlau(1948-1958), director al Scolii de baieti Harlau, primar al orasului Harlau (1930-1933).Fondator si presedinte al Societatii culturale Petru Rares (1925-1940).In anul 1922 i se confera titlul de Cetatean de onoare al orasului Harlau.
Publica articole si studii pe teme de invatamant si cultura in ziare si reviste.
Este autorul volumelor Datoriile invatatorului, Monografia Harlaului, Martor al secolului, Note de drum, Delenii vazuti de monograf.
Se stinge din viata la 23 martie 1996 la Harlau.

MATEICIUC, RATES-artist iluzionist, apreciat prin spectacolele sustinute in tarã si strãinãtate.

MARCOVICI- MERIDAN, M– avocat,autorul cartii “Harlaul tirgusorul evreiesc al copilariei mele”

SANDBERG, MARDOHEU –compozitor si medic
4 februarie 1897, Harlau- 28 decembrie 1973 Toronto, Canada.)
A fost un prolific şi creativ compozitor, un teoretician muzical si medic.

TATOMIR, NICOLAE– poet si jurist
Născut în târgul Hârlău, judeţul Iaşi, la 2 februarie 1914.In tinereţe a fost atras de pictură, dar pasiunea pentru literatură a fost mai puternică. N. Ţaţomir face studii elementare şi licenţiale la Iaşi. Între 1932 şi 1936 urmează cursurile facultăţilor de drept, filozofie şi medicină. În 1936 îşi ia licenţa în drept. În 1947 îşi trece examenul de doctorat cu teza Criminalitatea în literatură. Între 1938 şi 1948 este judecător. Din 1948 este profesor la Facultatea de drept a Universităţii « Al I Cuza » Iasi.
Poetul debutează, la îndemnul lui George Topârceanu, în “Adevărul literar şi artistic” şi “Bloc”, 1933, şi consideră că al doilea debut a fost la “Însemnări ieşene”, 1936. A fost încurajat în activitate literară de M Sadoveanu, G Topârceanu, M Codreanu şi T Arghezi.
Apreciat si apropiat de George Calinescu, George Lesnea, George Topirceanu, Otilia Cazimir, Ion Istrati, Nicolae Barbu, Constantin Ciopraga si altii.
Opera sa masoara 18 volume de poezie,2 romane si o carte de eseu.Amintim cateva :Eternul spirit, Melos, Cartea mea de lut, Elipse orfice, Cosmograme, tara albatrosilor, Lebede albe, Anabis, Pasii licornului.
Se stinge din viata la 26 ianuarie 1996.

TIBULEAC, LUCIA– soprana, solistã a Operei Române din Bucuresti.

VASILIU, TITU -elev si urmas al savantului Victor Babes, fondatorul scolii de anatomie patologica din Cluj, doctor în medicină şi chirurgie .
Titu Vasiliu ( n.8 mai 1885, in Harlau, )
A urmat studiile liceale la Botoşani, după care în 1904 s-a înscris la Institutul Medico-Militar al Facultăţii de Medicină din Capitală. Datorită calităţilor sale intelectuale, a fost remarcat de Victor Babeş.
Titlul de doctor în medicină şi chirurgie i s-a acordat în 1913, cand a susţinut teza “Despre reacţia serologică Bordet-Wassermann”; lucrarea a fost distinsă cu premiul Hillel.
In 1913, în timpul epidemiei de holeră din războiul din Balcani, a participat la misiunea bacteriologică din Bulgaria, condusă de Victor Babeş şi Ioan Cantacuzino.
Babeş l-a trimis în 1914 la specializare, iniţial la Berlin, apoi la Freiburg.
Deoarece Babeş a fost nevoit să se întoarcă la Bucureşti în 1920, lui Vasiliu i s-a încredinţat conducerea Institutului de Anatomie Patologică din Cluj. Dupa 2 ani a fost avansat profesor titular. In 1920 a fondat Reuniunea Anatomică, al carei preşedinte a fost în perioada 1923-1931, iar din 1932 până în 1939 – membru al Comitetului prezidenţial.
A preluat conducerea Comisiei Clinicilor în 1938.
Titu Vasiliu a avut o bogată activitate ştiinţifică ce a cuprins peste 330 de lucrări. Pentru uzul studenţilor a elaborat în 1920 un Manual de Anatomie Patologică. In 1923 a publicat monografia “Sângele şi organele hematopoietice”, vastă lucrare de patologie clinică şi anatomie-patologică, ce reprezintă o premieră în literatură medicală românească. Manualul Anatomie patologică clinică a fost redactat în 1939 şi reeditat în 1942 şi 1946 / 47. Monografia “Boalele şi sindroamele aparatului hemo-reticuloendotelial” a fost tipărită în 1946. Profesorul şi-a adus contribuţia la volumul »Probleme de Oncologie» (1953). Trei ani mai târziu a fost publicată remarcabila sa monografie “Boala canceroasă”. Titu Vasiliu a fost ales Decan al Facultăţii de Medicină în anul universitar 1926-1927 şi apoi Prodecan, până în 1928.
I s-au conferit medaliile şi distincţiile: “Bărbăţie şi credinţă” clasa I, Meritul sanitar şi Medaille d’Honneur des Epidemies (Franţa), acordate pentru activitatea din epidemia din 1913, precum şi gradul de Ofiţer al “Coroanei României”.

ZOLLER, DALIA-cântãreatã de operetã la Tel Aviv.

din zona Harlau

HATMANU, DAN– pictor si memorialist
S-a născut la 31 octombrie 1926 in com Scobinţi, Iaşi(langa Harlau).
Studiaza la Academia de Arte din Iaşi între 1945 şi 1950. Obţine o bursă a Academiei şi îşi continuă studiile la Leningrad (1962 – 1963) şi la Paris (1964 – 1965). A fost profesor şi rector al Facultăţii de Arte Plastice de la Iaşi .
Are un număr impresionant de expoziţii personale, dintre care 10 în străinătate: Paris (1964, 1985, 1989 şi 1994), Ciudad de Mexico (1975), New York (1976, 1995), Roma (1978). Malta (1979), Neuburg (1992). Este distins cu mai multe premii naţionale şi internaţionale, în anii 1955, 1957, 1979,1985. Este membru de onoare al Academiei Europene de Ştiinţă, Arte şi Litere de la Paris, din 1994.

LEONTE, LIVIU – critic si istoric literar
S-a nascut pe 8 aprilie 1929, in comuna Ceplenita (langa Harlau)
Studii liceale la Liceul Internat C. Negruzzi, Facultatea de Filologie a Universitatii Al. I. Cuza Iasi.
Redeactor la revista Iasul nou, cercetator in colectivul de lingvistica de la Filiala Iasi a Academiei Romane, ,lector la Facultatea de Litere Iasi, lector si maitre de conferencess associte la Universitatea Paul Valery din Montpellier, Franta, redactor sef al revistei Cronica, profesor la Facultatea de Litere a Universitatii “Al.I. Cuza” din Iasi, lector si profesor invitat la Universitatea Toulouse Le Mirail, Franta.
A publicat volumele: Constantin Negruzzi (Minerva, 1980 – Premiul Academiei Romane), Istoria literaturii romane. Proza contemporana (Editura Univ. “Al.I. Cuza”, 1980), Prozatori contemporani (vol. I, Junimea, 1984; vol. II, Junimea, 1989), Scriitori, carti, reviste (Cronica, 1998). A realizat peste zece editii ale operei lui C. Negruzzi, inclusiv o editie critica din care au aparut pina acum trei volume: Pacatele tineretelor (Minerva, 1974), Proza. Poezie (Minerva, 1984 – Premiul Uniunii Scriitorilor), Teatru (Minerva, 1986). Dupa un prim doctorat in Romania, cu studiul monografic Constantin Negruzzi (1979), a obtinut un al doilea titlu de doctor, la Universitatea Toulouse Le Mirail, cu teza La réception de l’œuvre de Marcel Proust en Roumanie (2005).

MUSCALU, ION– prozator
S-a născut la data de 13 august 1949 în satul Scobinți, de lângă Hârlău (județul Iași).
A debutat pe 27 decembrie 1979, la Radio Iași, cu “Povestiri istorice”, după ce a publicat, sporadic, în presa locală.
A îndeplinit funcția de primar al comunei Scânteia din județul Iași. În această calitate, în anul 1984, a înființat Cenaclul “Mihail Sadoveanu” și un muzeu al satului, iar în anul 1986, a inițiat Tabăra de sculptură în piatră “Poiana cu Schit”, interzisă de autoritățile comuniste în 1988.
În anul 1991 a debutat editorial, cu volumul Piatra Șoimului (apărut la Editura Porus din București). Ulterior i-au fost publicate volumele Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poarta Țărnii (2001), Lupul alb (2002), Hanul răzeșilor (2004) – o evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, Piatra Șoimului (1991), Cântecul ciocârliei (1997), Răpirea de la Mănăstirea Căpriana (1998), Primarul din Poarta Țărnii (2001), Lupul alb (2002), Sub sabia cu straja-n cruce ( 2003), Hanul răzeșilor (2004) – roman, Sub sabia cu straja-n cruce, II (Bătălia de la Valea Albă) – roman (2004), Acvila Neagră (Nunta domniței Olena) (2006) – roman , Taina Stejarului – roman ( 2006), Osândă și izbândă – roman (2007), Monografia Mănăstirii Bujoreni (2007), Sub sabia cu straja-n cruce, III (Bătălia de la Codrii Cozminului) Războiul de 13 ani(2008) – roman, Dafina Doamna (Ed. Danaster, 2009) – roman, Monografia comunei Scânteia (2009).
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003.

PĂSTRĂGUŞ , MIHAI– filosof, estetician, eseist.
Se naste la data de 26 martie 1936 in satul Buhalniţa, com. Cepleniţa, jud. Iasi( langa Harlau)
Studii elementare la Ceplenita, Liceul teoretic E. Godju Oradea, Facultatea de Istorie- Filosofie a Universitatii A.I Cuza din Iasi(1961-1966), doctor in filosofie (1979).Asistent universitar la Institutul Politehnic Iasi, lector conferentiar la Universitatea Tehnica Gh.Asachi Iasi.
Participa la congrese de filosofie in S.U.A., Germania, Mexic, Finlanda, rusia, Spania, Polonia, Franta si Iugoslavia.
Debuteaza in publicistica cu eseuri pe probleme culturale in revista Cronica.
Publica numeroase studii, articole si eseuri in domeniile esteticiisi teoriei artei.
Este autorul lucrarilor Teoria valorii de la neokantianism la fenomenologie si Concepte estetice de originefenomenologica in Anna- Teresa Tymieniecka, Man Within His Life-World, Time Historicity, Art, Culture.

PETRESCU , CEZAR– romancier, nuvelist, traducator, gazetar
S-a născut la 1 decembrie 1892 la Hodora-Cotnari,(langa Harlau) județul Iași, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Școala agricolă Trifești lângă Roman, unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903. Urmează liceul la Roman și apoi la Iași, unde își ia bacalaureatul în anul 1911. Obține licența în drept în anul 1915.
Cezar Petrescu, scriitor fecund, care pe urmele lui Honoré de Balzac aspira să scrie o nouă “Comedie umană”, o Cronică românească a veacului XX. Este unul din cei mai de seamă gazetari din prima jumătate a veacului.
Alături de Lucian Blaga, A. Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista “Gândirea” în anul 1921. Este fondator al ziarelor Cuvântul și Curentul în 1928; director al ziarului oficios România în 1938 și al revistei România literară, 1938- suprimate în 1940; membru al Academiei Române, din 1955. Se afirmă ca romancier cu romanul “Întunecare” (1927-1928).
Obține Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului – colaborare cu M. Nivicov.
Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 volume – romane , nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică.
Cronica românească a veacului XX
• Rodul pământului
Scrisorile unui răzeș, 1922
• Război și pace
Întunecare,2 vol., 1927 – 1928
Ochii strigoiului, 1942
Plecat fără adresă
Sosit fără adresă
• Capitala care ucide (temă semănătoristă)
Calea Victoriei, 1930
Greta Garbo, 1932
Duminica orbului, 1934
Carlton
Oraș patriarhal, 1930
• Ciclul 1907 – Mane, Tekkel, Fares, 1937
Noi vrem pământ, 1938
Pământ … mormânt,
• Comoara regelui Dromichet, 1931
• Aurul negru, 1934
• Apostol, 1933 și 1944 – Scris în memoria primului sau dascǎl, Nicolae Apostol .
Literatură pentru copii
• Fram, ursul polar, 1931
• Cocârț și bomba atomică, 1945
• Pif – Paf – Puf, 1945
• Omul de zăpadă, 1945
• Iliuță copil, 1945
• Neghiniță, 1945
Se stinge din viata la. 9 martie 1961, București.

TANASE, ALEXANDRU– Filosof si eseist
S-a nascut in data de 16 noiembrie 1923 la Feredeni, comuna Deleni (langa Harlau).

pagina in lucru.mai am de postat

surse:
BUSUIOC, N. Scriitori ieseni contemporani. Iasi, Junimea ,1997, http://www.rostonline.org/p369-Parintele+Dimitrie+Bejan+%28biografie%29+, http://ro.wikipedia.org/wiki,http://www.cerculpoetilor.net/index.php?mod=1,http://www.euroinst.ro/autor.php?id=593,http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Rare;http://www.crispedia.ro, http://www.scritube.com/istorie/;http://www.epathology.ro/maestrii.html

Harlaul in imagini

“Vrei viitorul a-l cunoaste, te intoarce spre trecut.“ (M. Eminescu)

Da-ti click pe imagine pentru a mari si inca un click pentru detalii.

Ruinele Curtii Domnesti-1384

Biserica stefaniana ”Sf. M. Mc.Gheorghe”-ctitorie a lui Stefan cel Mare-1492

Biserica ”Sf.Dimitrie”- ctitorie a lui Petru Rares-1542

“La curtile Harlaului”-fotografii din timpul fimlarilor din campania RESTAURARE – http://www2.tvr.ro/restaurare/ un program realizat de Televiziunea Romana in parteneriat cu Ministerul Culturii ,Cultelor si Patrimoniului National al Monumentelor istorice si Fundatia Art Production in vederea restaurarii unor monumente istorice printre care si Curtea Domneasca de la Harlau.

Stefan cel Mare si alaiul Curtii Domnesti -elevi de la Grup Scolar Harlau

Preot paroh Tincu Dumitru si prof.Barzu Bogdan in rolul lui Stefan cel Mare.

Catalin Sava ,TVR Bucuresti, prezentatorul emisiunii Restaurare si preot D. Tincu.

Iuliana Voicu (eu) in rolul Raresoaia.

Curtenii Nicu Curca si Ionica Alupei pregatind batalul

Boieri la ospat

“Cunoaste-ti si iubeste-ti locul natal;la vremea ta , adauga-i ceva la inflorire!“(V. Lisman-autorul primei monografii a Harlaului.)

Harlau, mai multe imagini

http://harlau625.wordpress.com/harlaul-in-imagini/

Publicat on 3 Aprilie 2012 at 10:27  Comments (1)  

The URI to TrackBack this entry is: https://bibliotecaharlau.wordpress.com/dea/trackback/

RSS feed for comments on this post.

One CommentLasă un comentariu

  1. … [Trackback]…

    […] There you will find 73148 more Infos: bibliotecaharlau.wordpress.com/dea/ […]…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: